Carte autobiografică, scrisă de un om cu mult curaj: Constantin Moisă

Autobiografia este o specie literară care nu este prea confortabilă nici pentru scriitorii consacrați, cu atât mai puțin pentru unul la început de drum scriitoricesc, pentru că implică, de regulă, multă sinceritate și acuratețe în date și întâmplări, ca să nu mai vorbim de curajul de a se expune prin fapte și sentimente.

Constantin Moisă, de loc din Vatra Dornei și de mulți ani stabilit în Brașov, a avut acest curaj, iar cartea sa autobiografică, editată în două volume, a fost lansată înainte de Crăciun, în orașul de la poalele Tâmpei, la Aro Palace, în prezența a zeci de prieteni, cunoscuți și a familiei. Iar ca atmosfera să fie pe deplin de sărbătoare, formația „Armonii de iarnă” a completat evenimentul prin interpretarea unor colinde speciale.

Încă din primele rânduri ne dăm seama că nimic din cartea autobiografică nu este ficțiune, ducându-ne cu gândul că autorul a trăit până la vârsta de 69 de ani, pe care acum o are, cât alții în trei vieți.

După părerea directorului Bibliotecii Județene Gheorghe Barițiu, istoricul Daniel Nazare, care a fost invitat să spună câteva cuvinte cu ocazia lansării cărții scrise de Constantin Moisă, de apreciat la autor sunt nu doar impresiile și amintirile așternute în sute de pagini pentru a-și relata propria poveste de viață, ci și datele istorice la care face el referire din când în când și care ar putea fi folosite ca informații de arhivă pentru cei interesați de adevăr.

Elaborarea cărții a început cu mai mulți ani în urmă, când autorul s-a hotărât să noteze date, nume și fapte, inițial cu scopul păstrării memoriilor pentru sine. Ulterior a decis relatarea lor în forma clasică de carte în genul autobiografic, pentru a le prezenta și familiei, prietenilor, precum și publicului larg. Începe cu evocarea bunicilor și a celor cinci copii ai acestora, printre care se numără și mama autorului și descrie situația dificilă a familiei în vremurile de restriște din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Autorul apare la scurt timp în povestire, fiind primul născut al tinerei Minodora, de numai 17 ani, și al lui Vasile, cel ce se îndrăgostise la prima vedere de ea. Din acest moment aflăm parcursul vieții lui Constantin Moisă care ne relatează numeroasele boacăne din copilărie, năzdrăvăniile adolescentului rebel, experiențele și patimirile adultului, unele amuzante, altele menținand, prin gravitatea lor, cititorul în suspans.

Cartea autobiografică are două părți ce cuprind în paginile lor atât povestirea sinceră, reală a vieții autorului cât și contexte istorice, descrieri de locuri și situații de viață ale unor cunoscuți. Acestea pot fi valoroase pentru noile generații prin contribuția la conturarea imaginii unor epoci trecute.

Cititorul ar trebui să învețe ceva din experiența mea de o viață și aș vrea să rețină doar partea pozitivă. Eu m-am confruntat de-a lungul vieții cu multe situații neplăcute, am purtat multe <războaie>, cu miliția, poliția, vameși, uneori cu Dumnezeu, dar am avut și multe experiențe frumoase. Pe toate le-am descris în această carte autobiografică, nu am romanțat nimic, pentru că am vrut să fiu sincer în primul rând cu mine. Am umblat mult prin lume și am acumulat experiențe, trăiri, pentru că am trecut prin drame, dar și prin momente frumoase, unice. Dacă m-aș mai naște o dată, aș urma poate o altă cale. Sau poate nu, dacă așa mi-e dat. Acum am o viață așezată, m-am stabilit la Brașov, care pentru mine este cel mai frumos oraș din România și unul dinte cele mai frumoase din lume. Și, foarte important, am o familie frumoasă, de care sunt foarte mândru”, ne-a declarat Constantin Moisă.

Chiar dacă această ultimă aventură prin relatarea propriei vieți ar putea fi socotită o dorință împlinită, autorul se gândește deja la o nouă provocare a genului epic.

Leave a Reply